Sari la o secțiune7
Planurile de economisire eșuează aproape mereu în același loc. Nu la disciplină, ci la aritmetică. Cineva își propune să strângă 30.000 de lei pentru avansul la un apartament, pune deoparte „cât rămâne” la sfârșitul lunii și după un an și jumătate constată că are 9.000 și nu mai are răbdare. Problema nu a fost lipsa de voință, ci faptul că suma lunară nu a fost niciodată calculată. Un obiectiv fără o rată lunară atașată nu e un plan, e o speranță.
Cum se calculează suma lunară
Suma pe care trebuie să o pui deoparte lunar se obține împărțind obiectivul la un factor care ține cont de numărul de luni și de dobânda la care sunt plasați banii. Când banii stau într-un cont fără dobândă, împărțirea e simplă: obiectivul la numărul de luni. Cu dobândă, fiecare depunere lucrează pe perioada rămasă până la termen, deci depunerile vechi contribuie mai mult decât cele recente, iar suma lunară necesară scade.
Formula se numește valoarea viitoare a unei serii de plăți egale. În loc să o rezolvi de mână, e mai sigur să pornești de la obiectiv și să lași calculul invers să scoată rata, exact cum faci la un credit când știi cât vrei să împrumuți și afli rata. Calculatorul de valoare viitoare a investiției face ambele direcții, iar mecanismul din spate e explicat pe larg în articolul despre cât vor valora economiile tale peste ani.
Cele patru mărimi care intră în calcul
- Obiectivul: suma pe care vrei să o ai la final, exprimată în lei de astăzi sau ajustată cu inflația, decizie care schimbă rezultatul.
- Termenul: numărul de luni până la momentul în care ai nevoie de bani. E variabila cu cel mai mare efect asupra ratei.
- Dobânda anuală: rata la care sunt plasați banii, împărțită la 12 pentru a obține rata lunară.
- Suma de start: ce ai deja pus deoparte. Ea lucrează pe tot intervalul, deci reduce rata lunară mai mult decât te-ai aștepta.
Exemplu pas cu pas: 30.000 de lei în trei ani
Vrei să strângi 30.000 de lei în 36 de luni, iar banii stau într-un depozit cu dobândă de 5% pe an, cu capitalizare lunară.
Pasul 1, rata lunară a dobânzii. Împarți 5% la 12 și obții 0,4167% pe lună, adică 0,0041667 în formă zecimală.
Pasul 2, factorul de acumulare. Calculezi cât valorează la final o serie de 36 de depuneri de câte un leu. Factorul iese 38,755, ceea ce înseamnă că 36 de lei depuși câte unul pe lună devin 38,76 lei la final, datorită dobânzii.
Pasul 3, rata. Împarți obiectivul la factor: 30.000 împărțit la 38,755 dă 774 de lei pe lună. Într-un cont nepurtător de dobândă ar fi trebuit să pui 833 de lei, deci plasarea banilor îți scutește 59 de lei lunar.
Pasul 4, verificarea. În 36 de luni depui din buzunar 774 înmulțit cu 36, adică 27.864 de lei. Diferența până la 30.000, adică 2.136 de lei, e dobânda acumulată. Verificarea prin calcul direct confirmă că rata e corectă și îți arată, în același timp, cât din obiectiv îl acoperă banca și cât tu.
Dacă ai deja 5.000 de lei puși deoparte, calculul se schimbă. Cei 5.000 cresc singuri pe 36 de luni la aproximativ 5.808 lei, deci mai ai de acoperit 24.192 de lei prin depuneri, ceea ce înseamnă 624 de lei pe lună în loc de 774. O sumă de start nu se adună pur și simplu la obiectiv, ea lucrează pe tot intervalul și scade rata mai mult decât valoarea ei nominală.
| Termen | Rată lunară | Total depus de tine | Dobândă acumulată | Cât din obiectiv vine din dobândă |
|---|---|---|---|---|
| 2 ani | 1.191 lei | 28.584 lei | 1.416 lei | 4,7% |
| 3 ani | 774 lei | 27.864 lei | 2.136 lei | 7,1% |
| 5 ani | 441 lei | 26.460 lei | 3.540 lei | 11,8% |
| 7 ani | 299 lei | 25.116 lei | 4.884 lei | 16,3% |
| 10 ani | 193 lei | 23.160 lei | 6.840 lei | 22,8% |
Tabelul calculează pentru un obiectiv de 30.000 de lei la o dobândă de 5% pe an cu capitalizare lunară. Cifrele arată ceva ce nu se vede din formulă: dublarea termenului nu înjumătățește rata, o reduce mai mult, pentru că partea acoperită de dobândă crește de la sub 5% la aproape un sfert din obiectiv. Timpul e singura variabilă din acest calcul pe care o poți obține gratis.
Obiectivul se exprimă în lei de azi sau în lei de mâine?
Aici se ascunde greșeala care strică planurile lungi. Dacă vrei 30.000 de lei pentru o bucătărie nouă peste cinci ani, bucătăria nu va mai costa 30.000 peste cinci ani. La o inflație medie de 4% pe an, va costa în jur de 36.500. Dacă îți calculezi rata pe obiectivul nominal de azi, vei avea banii, dar nu vei avea bucătăria.
Soluția e să ajustezi întâi obiectivul cu inflația estimată și abia apoi să calculezi rata. Alternativ, poți lucra cu dobânda reală, adică dobânda nominală minus inflația, ceea ce duce la același rezultat pe o cale diferită. Diferența dintre cele două moduri de a privi randamentul e explicată în detaliu în articolul despre randamentul real față de cel nominal, iar pentru termene sub doi ani distincția contează mai puțin și poate fi ignorată fără riscuri mari.
Ordinea obiectivelor, când sunt mai multe
Puțini oameni au un singur obiectiv. De obicei există un fond de urgență pe jumătate construit, o vacanță în plan, o mașină care trebuie schimbată în doi ani și, undeva în fundal, pensia. Împărțirea sumei disponibile între ele nu se face egal, ci după o ordine care ține de risc, nu de dorință.
- Fondul de urgență, primul și netransferabil: trei până la șase luni de cheltuieli, în instrument lichid, accesibil în 24 de ore. Fără el, orice alt plan se rupe la prima defecțiune serioasă.
- Datoriile scumpe, imediat după: un card de credit sau un împrumut cu dobândă de peste 15% anulează orice randament obținut din economii. Plata lor anticipată e cea mai sigură investiție disponibilă.
- Obiectivele cu termen fix sub trei ani: avans, mașină, taxă de școlarizare. Merg în instrumente cu risc mic, pentru că nu ai timp să recuperezi o scădere.
- Obiectivele lungi: pensia și acumularea generală, unde orizontul lung permite volatilitate și unde compunerea face cea mai mare parte a muncii.
Mărimea fondului de urgență se calculează pe cheltuielile tale reale, nu pe venit, cu calculatorul de fond de urgență, iar criteriile de dimensionare sunt discutate în articolul despre cât ar trebui să ai deoparte. Dacă îți pică în mână o sumă neașteptată și nu știi dacă merge în fond, în depozit sau în plata anticipată a creditului, comparația celor trei variante e făcută în articolul despre ce faci cu o sumă neașteptată.
Unde se duc banii pe drum
Rata calculată perfect se poate eroda din detalii administrative. Un depozit cu dobândă bună, dar cu penalizare la retragere anticipată, te obligă să alegi între a strica planul și a pierde dobânda. Un cont de economii într-o altă bancă decât cea în care primești salariul poate genera comisioane de transfer lunare care, pe 36 de luni, adună o sumă care nu mai e de neglijat. Iar un instrument în valută adaugă spread de schimb la fiecare depunere.
Verifică trei lucruri înainte să alegi locul în care stau banii: dacă dobânda afișată este anuală sau pe toată perioada, ce se întâmplă la retragere înainte de termen și cât costă fiecare transfer. Costul mutării banilor dintr-un cont în altul, inclusiv partea de curs valutar, se estimează cu calculatorul de comision transfer bancar. Pentru cifrele de acumulare cu capitalizare, calculatorul de dobândă compusă la depozit arată evoluția lună cu lună, iar pentru orizontul lung, calculatorul de economii la pensia privată lucrează pe zeci de ani, unde compunerea schimbă complet proporțiile. Restul instrumentelor financiare sunt grupate în catalogul de calculatoare.
Cum faci rata să se plătească singură
Un plan calculat corect eșuează dacă depinde de decizia lunară de a pune bani deoparte. Cea mai simplă corecție e ordinul de plată programat în ziua salariului, nu la sfârșitul lunii. Ce rămâne se cheltuie, deci suma de economisit trebuie să plece înainte, nu după.
A doua corecție e împărțirea pe conturi. Un cont separat pentru fiecare obiectiv, cu numele obiectivului, face diferența între „am 14.000 de lei” și „am 9.000 pentru avans și 5.000 fond de urgență”. Prima formulare se cheltuie mult mai ușor decât a doua.
A treia e revizuirea la șase luni. Dobânzile se schimbă, veniturile se schimbă, iar un plan nerevizuit pe trei ani ajunge să lucreze cu ipoteze care nu mai există. Recalcularea durează două minute și te scutește de surpriza de la final.
Întrebări frecvente
Cât trebuie să pun lunar ca să strâng 30.000 de lei în trei ani?
Aproximativ 774 de lei pe lună, dacă banii sunt plasați la o dobândă de 5% pe an cu capitalizare lunară. Fără dobândă ar fi nevoie de 833 de lei. Dacă ai deja o sumă pusă deoparte, rata scade, pentru că suma inițială crește pe toată durata planului.
De ce nu împart pur și simplu obiectivul la numărul de luni?
Poți, și vei ajunge la obiectiv, dar vei pune deoparte mai mult decât e necesar. Împărțirea simplă ignoră dobânda acumulată pe depunerile vechi, care pe termene lungi ajunge să acopere o parte importantă din obiectiv. La zece ani, aproape un sfert din suma finală poate veni din dobândă.
Trebuie să ajustez obiectivul cu inflația?
Da, pentru orice termen de peste doi sau trei ani, dacă obiectivul este o achiziție al cărei preț crește în timp. Calculezi întâi cât va costa lucrul respectiv la data țintă și abia apoi determini rata lunară. Altfel vei avea suma planificată, dar nu și puterea de cumpărare necesară.
E mai bine să economisesc sau să plătesc anticipat creditul?
Compară dobânda creditului cu dobânda netă la care poți plasa banii. Dacă împrumutul costă mai mult decât randamentul economiilor, plata anticipată e varianta mai bună din punct de vedere matematic. Excepția este fondul de urgență, care se construiește primul indiferent de acest calcul, pentru că lipsa lui te aduce înapoi la împrumuturi scumpe la prima problemă neprevăzută.