Un grad mai puțin la termostat: cât scade factura din reglaje, fără investiție

Ca să scazi factura de încălzire cu 10 procente ai două variante. Prima: izolezi fațada, investești 30.000 de lei și aștepți opt ani să se amortizeze. Iarna umflă oricum mai multe poziții din buget deodată, de la încălzire până la consumul mașinii pe frig. A doua: cobori termostatul de la 23 la 22 de grade și programezi două intervale de noapte. Varianta asta costă zero lei și se aplică în douăzeci de minute. Nu înlocuiește izolația, dar e singura intervenție la energie care dă rezultat în aceeași lună în care o faci.

Regula de care depinde tot restul articolului

Fiecare grad Celsius cu care cobori temperatura interioară reduce consumul de încălzire cu aproximativ 6 până la 7 procente. Nu e o estimare de marketing, ci consecința directă a felului în care se pierde căldura: fluxul de căldură prin pereți, geamuri și ventilație este proporțional cu diferența dintre interior și exterior. La minus 2 grade afară și 23 în casă, diferența e de 25 de grade. Cobori la 22 și diferența devine 24, adică 4 procente mai puțin flux, la care se adaugă efectul pe ventilație și pe infiltrații.

Regula funcționează în ambele sensuri, iar aici e capcana. Cine ridică termostatul de la 21 la 24 de grade, pentru confort, crește consumul cu aproximativ 20 de procente. Pe o factură de iarnă de 700 de lei, cele trei grade costă 140 de lei pe lună. Calculatorul de consum de energie termică arată cum se mișcă necesarul la schimbarea temperaturii de referință.

De ce „pun pe maxim ca să se încălzească mai repede” nu funcționează

O centrală nu încălzește mai repede dacă îi ceri 26 de grade în loc de 22. Puterea ei de ieșire e dată de debit și de temperatura agentului, nu de cât de departe e setarea. Singurul efect al setării exagerate este că centrala nu se oprește atunci când camera a ajuns la temperatura de care aveai nevoie, deci consumă în plus fără să câștigi niciun minut. Același lucru la o pompă de căldură, unde efectul e chiar mai prost, pentru că randamentul ei scade când îi ceri agent mai fierbinte.

Calculul pe o casă reală

Casă de 110 metri pătrați, construită în anii 2000, cu centrală pe gaz, consum de 1.450 de metri cubi de gaz în sezonul rece, la un preț de referință de 0,31 lei pe kilowatt-oră. Un metru cub de gaz are aproximativ 10,6 kilowatt-oră.

1. Energia consumată: 1.450 × 10,6 = 15.370 kWh pe sezon.
2. Costul sezonului la setarea actuală de 23 de grade: 15.370 × 0,31 = 4.765 de lei.
3. Un grad mai puțin, la 22: reducere de 6,5 procente, deci 14.370 kWh și 4.455 de lei. Economie: 310 lei.
4. Plus reducerea de noapte, 8 ore la 18 grade: cele 8 ore reprezintă o treime din zi, cu o diferență de 4 grade, deci aproximativ 26 de procente reducere pe o treime din timp, adică încă 8,7 procente din total: 4.067 de lei. Economie cumulată: 698 de lei.
5. Plus reducerea pe orele de absență, 9 ore în zilele lucrătoare la 19 grade: încă aproximativ 5 procente din total, deci 3.864 de lei. Economie totală pe sezon: aproximativ 900 de lei, fără nicio investiție.

Cele 900 de lei reprezintă 19 procente din factura sezonului. Pentru comparație, o izolație de fațadă bine făcută taie 25 până la 35 de procente, dar costă 25.000 până la 40.000 de lei și se amortizează în șapte până la doisprezece ani. Comparația completă este în articolul despre cât costă izolația termică și în cât timp se amortizează, iar dacă ajungi la lucrarea de izolație merită să citești întâi cât material se comandă peste necesarul teoretic, iar calculatorul de izolație față de economia de energie face calculul pe grosimea și materialul alese.

Cele patru reglaje care produc economia, în ordinea efectului

• Temperatura de bază, cu un grad mai jos: 6 până la 7 procente. Cel mai mare efect dintr-o singură modificare. Confortul la 21 sau 22 de grade e o chestiune de obișnuință de două săptămâni, iar un pulover acoperă diferența.
• Reducerea de noapte, 4 până la 5 grade pe 8 ore: 7 până la 10 procente. Funcționează pentru casele cu inerție termică mică și medie. La o casă masivă, din beton și cu izolație bună, reducerea de noapte dă mai puțin, pentru că structura cedează căldură lent oricum.
• Reducerea pe absență, în zilele lucrătoare: 4 până la 6 procente. Cere un termostat programabil pe zile, nu doar pe intervale fixe, pentru că weekendul are alt program.
• Curba de temperatură a agentului, adică reglajul pe exterior: 5 până la 15 procente, dar e singurul care cere un instalator. O centrală în condensație care trimite agent la 70 de grade când afară sunt plus 5 nu condensează niciodată, deci pierde tocmai avantajul pentru care ai plătit-o.

Unde economia se oprește și de ce

Reducerile nu se adună liniar, iar cine le însumează naiv ajunge la 40 de procente, ceea ce nu se întâmplă. Fiecare reducere se aplică pe un consum deja redus de cea anterioară, deci efectul total e mai mic decât suma părților. În plus, există trei limite reale.

Prima e inerția termică: o casă care se răcește repede are nevoie de o repornire puternică dimineața, iar o parte din economia de noapte se pierde în vârful de putere de la ora 6. A doua e riscul de condens: dacă scazi temperatura sub 17 grade în camere cu umiditate ridicată, cum e baia sau o bucătărie fără ventilație, apare condens pe pereții reci și, în timp, mucegai. A treia e confortul resimțit, care depinde și de temperatura pereților, nu doar a aerului: într-o casă neizolată, 22 de grade cu pereți la 16 se simt mai rece decât 20 de grade cu pereți la 19.

Camerele nu trebuie să aibă aceeași temperatură

Economia se face și prin zonare, nu doar prin program. Un dormitor la 18 grade, un living la 21 și o cămară neîncălzită dau un consum mai mic decât 21 de grade uniform, fără pierdere de confort, pentru că fiecare cameră e folosită altfel. Capul de termostat pe fiecare radiator costă 60 până la 120 de lei și se montează fără golirea instalației, la majoritatea sistemelor.

Verifică pe factură, nu pe senzația de la robinet

Orice reglaj se confirmă pe consumul măsurat, nu pe impresie. Compară metri cubi cu metri cubi, nu lei cu lei, pentru că prețul se schimbă între facturi și ascunde efectul reglajului. Și compară cu aceeași perioadă a anului trecut, nu cu luna anterioară, pentru că noiembrie și ianuarie nu sunt comparabile. Calculatorul de consum de gaz natural face conversia din metri cubi în kilowatt-oră și apoi în lei, iar calculatorul de factură la energie electrică face același lucru pentru partea de curent, utilă dacă încălzești cu pompă de căldură sau cu convectoare.

Dacă factura nu scade deși reglajele sunt făcute, problema este în altă parte: un contor citit estimativ, o regularizare care vine peste consumul real, sau o setare de centrală care anulează programul termostatului. Mecanismul facturilor în rate egale și al regularizării e explicat în articolul despre de ce rămâi dator în primăvară. Pentru o investiție ulterioară, calculatorul de amortizare a pompei de căldură arată în câți ani se întorc banii, iar restul instrumentelor de energie sunt în catalogul de calculatoare.

Întrebări frecvente

Cu cât scade factura dacă las un grad mai puțin la termostat?

Cu aproximativ 6 până la 7 procente din consumul de încălzire. Pe o factură de sezon de 4.700 de lei, un singur grad înseamnă în jur de 310 lei economisiți, fără nicio investiție și fără modificări la instalație.

Merită să opresc complet căldura cât sunt la muncă?

Nu complet, ci redusă la 18 sau 19 grade. Oprirea totală lasă casa să se răcească atât de mult încât repornirea consumă un vârf de putere care anulează o parte din economie, iar pereții reci creează risc de condens. Reducerea controlată păstrează economia fără efecte secundare.

Se încălzește casa mai repede dacă pun termostatul pe 26 de grade?

Nu. Puterea centralei depinde de debitul și de temperatura agentului termic, nu de cât de sus e setată temperatura țintă. Setarea exagerată face doar ca centrala să nu se oprească la temperatura de care aveai nevoie, deci consumi mai mult fără să câștigi timp.

Cât economisesc din reglaje față de o izolație termică?

Reglajele dau în jur de 15 până la 20 de procente, la cost zero și cu efect din prima lună. Izolația de fațadă dă 25 până la 35 de procente, dar cere o investiție de zeci de mii de lei și se amortizează în șapte până la doisprezece ani. Cele două se cumulează, iar reglajele sunt pasul care se face primul.