Cât te costă iarna la volan: consumul crește, autonomia scade

Mașina ta consumă 6,2 litri la sută vara. În ianuarie, bordul arată 7,8, iar tu nu ai schimbat nici traseul, nici stilul de condus. Nu s-a defectat nimic. Iarna este, pentru orice vehicul, cel mai scump sezon pe kilometru, iar diferența nu e o impresie: pe o navetă obișnuită se traduce în 500 până la 900 de lei în plus, între noiembrie și martie.

De unde vine creșterea, în ordinea mărimii

Consumul de iarnă crește cu 15 până la 30 de procente la un motor termic și cu 20 până la 40 de procente la autonomia unei mașini electrice, din cauze fizice care se cumulează. Niciuna nu e dramatică singură, dar se adună toate în același drum.

• Motorul rece: până ajunge la temperatura de regim, calculatorul îmbogățește amestecul, iar uleiul gros opune rezistență. Primii 5 kilometri pot consuma dublu față de media drumului. Pe un traseu de 8 kilometri, motorul practic nu se încălzește niciodată complet.
• Aerul rece și dens: la minus 5 grade, aerul e cu aproximativ 8 procente mai dens decât la plus 25, deci rezistența aerodinamică crește proporțional.
• Anvelopele de iarnă: compusul moale și profilul adânc au rezistență la rulare mai mare, ceea ce adaugă în jur de 3 până la 5 procente la consum.
• Presiunea scăzută în pneuri: aerul se contractă la frig, iar fiecare 0,2 bari sub presiunea corectă adaugă aproximativ 1 procent la consum. De la plus 20 la minus 10 grade, presiunea scade singură cu circa 0,3 bari.
• Consumatorii electrici: lunetă încălzită, scaune încălzite, faruri, ventilație la maxim, toate alimentate de alternator, care ia energie de la motor.
• Drumuri ude sau cu zăpadă: rezistența la rulare crește, iar patinarea risipește energie.

Calculul pe o navetă reală

Luăm o navetă de 34 de kilometri dus-întors, 21 de zile lucrătoare pe lună, cu o mașină pe benzină care face 6,2 litri la sută vara, la un preț de 7,60 lei pe litru.

1. Kilometri pe lună: 34 × 21 = 714 km.
2. Vara, la 6,2 l/100 km: 714 × 6,2 ÷ 100 = 44,3 litri, adică 336 de lei pe lună.
3. Iarna, cu o creștere de 22 de procente, la 7,56 l/100 km: 714 × 7,56 ÷ 100 = 54 de litri, adică 410 lei pe lună.
4. Diferența lunară: 74 de lei. Pe cinci luni de sezon rece: 370 de lei.
5. Plus costul schimbului de anvelope: dacă nu ai un al doilea set de jante, montajul și echilibrarea de două ori pe an adaugă 200 până la 300 de lei, iar un set nou de iarnă se amortizează pe patru sau cinci sezoane.

Pe o navetă mai lungă, de 60 de kilometri zilnic, aceeași creștere procentuală dă o diferență de 650 de lei pe sezon. În calculatorul de consum real de carburant pui consumul măsurat, nu cel din fișa tehnică, iar diferența dintre cele două este de obicei chiar mai mare iarna. Pentru un traseu punctual, calculatorul de cost al unui drum dă suma pe tur-retur.

Mașina electrică: aici pierderea e mai mare și mai vizibilă

La o mașină electrică se adună două lucruri peste cele de mai sus. Bateria litiu-ion are rezistență internă mai mare la frig, deci livrează și acceptă mai puțină putere. Și, mai important, încălzirea habitaclului nu mai este gratuită: la un motor termic căldura e un deșeu al arderii, la unul electric e consum pur din baterie.

Procentele depind puternic de tipul de încălzire: o mașină cu pompă de căldură pierde considerabil mai puțin decât una cu rezistență electrică. Diferența de cost total între cele două propulsii rămâne însă în favoarea electricului chiar și iarna, pentru că punctul de plecare e mult mai jos. Calculatorul electric față de termic permite să pui autonomia redusă de iarnă și să vezi unde ajunge comparația.

Preîncălzirea din priză schimbă socoteala

La o electrică, pornirea încălzirii cu mașina încă în priză scoate consumul de climatizare din baterie și îl mută pe contorul casei. Câștigi 10 până la 15 procente din autonomia de iarnă, la un cost de câțiva lei. La un motor termic, echivalentul este să nu lași motorul la ralanti ca să se încălzească: ralantiul consumă fără să înaintezi, iar motorul se încălzește mai repede mergând lin.

Patru lucruri care taie efectiv creșterea

• Verifică presiunea lunar, nu sezonier: e intervenția cu cel mai bun raport între efort și efect, costă zero și recuperează 2 până la 4 procente din consum.
• Scoate greutatea și portbagajul de plafon: un portbagaj de plafon gol adaugă 10 până la 15 procente la consum pe șosea, din cauza aerodinamicii. Dacă nu îl folosești în weekendul următor, demontează-l.
• Curăță zăpada de pe tot vehiculul, nu doar de pe parbriz: 15 centimetri de zăpadă pe plafon sunt greutate și turbulență în același timp.
• Comasează drumurile scurte: trei drumuri de 4 kilometri cu motorul rece consumă mult mai mult decât un singur drum de 12. Ordinea opririlor contează mai mult iarna decât vara.

Cât costă un kilometru în ianuarie, pe fiecare motorizare

Creșterea procentuală este asemănătoare la toate motorizările, dar punctul de plecare diferă, deci diferența în lei nu este aceeași. Luăm aceeași navetă de 714 kilometri pe lună și prețuri de referință de 7,60 lei pe litru de benzină, 7,90 lei pe litru de diesel, 4,20 lei pe litru de GPL și 1,30 lei pe kilowatt-oră la priza de casă.

Dieselul suferă cel mai puțin procentual, pentru că randamentul lui depinde mai puțin de îmbogățirea amestecului la rece, dar în schimb are cele mai mari probleme de pornire pe ger și un filtru de particule care se colmatează exact pe traseele scurte de iarnă. Electricul rămâne cel mai ieftin pe kilometru chiar și cu 37 de procente în plus la consum, dacă încarci acasă. Dacă încarci la stații rapide, la tarife de trei sau patru ori mai mari, ordinea se schimbă complet, iar asta e calculul pe care merită să îl faci pe propriul tău mix de încărcare.

Unde se încadrează asta în costul total al mașinii

Carburantul suplimentar de iarnă este un cost vizibil, dar nu cel mai mare. Deprecierea și asigurarea rămân pozițiile grele din bugetul anual al unei mașini, iar carburantul variază doar cu câteva procente din total. Calculatorul de cost total de deținere pune toate pozițiile în același tabel, iar articolul despre prețul real al navetei zilnice arată cât din salariu se duce pe drumul la serviciu.

Tot în sezonul rece se grupează și scadențele administrative, pentru că multe mașini au fost înmatriculate toamna. Calculatorul de expirare a inspecției tehnice arată data exactă, iar calendarul complet al cheltuielilor de toamnă, cu asigurare, rovinietă și anvelope, este în articolul despre cheltuielile mașinii până la iarnă. Frigul schimbă și alte socoteli din aceeași perioadă, de la cheltuieli până la necesarul caloric care scade odată cu numărul de pași. Restul instrumentelor auto sunt în catalogul de calculatoare.

Întrebări frecvente

Cu cât crește consumul iarna?

Cu 15 până la 30 de procente la un motor termic, în funcție de lungimea traseului și de temperatură. Creșterea este cea mai mare pe drumuri scurte, sub 10 kilometri, unde motorul nu ajunge la temperatura de regim, și cea mai mică pe autostradă, unde motorul lucrează cald tot drumul.

Cât scade autonomia unei mașini electrice pe frig?

Între 20 și 40 de procente, în funcție de temperatură și de tipul de încălzire. La minus 5 grade, o mașină cu pompă de căldură păstrează în jur de 80 de procente din autonomie, iar una cu rezistență electrică poate coborî la 70. Preîncălzirea din priză recuperează 10 până la 15 procente.

Merită să las motorul să se încălzească la ralanti înainte de plecare?

Nu. La ralanti motorul consumă fără să înaintezi și se încălzește mai lent decât sub sarcină ușoară. Varianta corectă este să pornești și să mergi lin în primele minute, fără accelerații puternice, până urcă temperatura lichidului de răcire.

De ce scade presiunea în pneuri iarna dacă nu am nicio pană?

Pentru că aerul se contractă la temperaturi scăzute. Fiecare scădere de 10 grade reduce presiunea cu aproximativ 0,1 bari, deci de la plus 20 la minus 10 grade pierzi circa 0,3 bari fără nicio scurgere. Verificarea se face lunar, pe pneuri reci, la valorile din plăcuța vehiculului.