Sari la o secțiune8
Ai 30.000 de lei strânși și poți pune deoparte 500 pe lună. Nu sunt banii de urgențe, aceia stau separat, și nu îi vei atinge în următorii cinci ani. Întrebarea nu e unde câștigi cel mai mult, pentru că răspunsul depinde de lucruri pe care nimeni nu le știe. Întrebarea e cum compari corect trei instrumente cu reguli complet diferite, ca să nu descoperi peste patru ani că banii sunt blocați până la 60 de ani sau că dobânda pe care ai văzut-o la reclamă era brută.
Ce trebuie comparat, în trei fraze
Orice comparație corectă între instrumente de economisire se face pe patru dimensiuni simultan: randamentul net după impozit, disponibilitatea banilor înainte de termen, protecția sumei în caz de faliment al instituției și efectul inflației asupra puterii de cumpărare. O dobândă afișată nu spune nimic în lipsa celorlalte trei. Un instrument cu randament mai mic, dar cu bani accesibili oricând, poate fi alegerea mai bună decât unul cu randament mai mare și bani blocați, dacă orizontul de cinci ani se scurtează pe drum.
Cele trei instrumente, pe mecanică
Depozitul la termen
Dobânda e fixă pe durata depozitului, de regulă între 3 și 12 luni, iar la scadență se reînnoiește la rata din momentul acela. Dobânda încasată se impozitează cu 10 la sută, reținut la sursă de bancă, deci rata pe care o vezi în ofertă e brută. Sumele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare până la echivalentul a 100.000 de euro pe deponent și pe bancă. Retragerea înainte de scadență e posibilă, dar de obicei se face cu pierderea dobânzii acumulate, uneori cu aplicarea dobânzii la vedere.
Contul de economii
Dobânda e variabilă și poate fi modificată unilateral de bancă, cu notificare. În schimb banii sunt accesibili oricând, fără penalizare. Impozitul e același, 10 la sută pe dobândă, iar garanția prin fondul de garantare se aplică identic. Randamentul e de regulă între jumătate și o treime din cel al unui depozit la termen, iar diferența e prețul lichidității.
Pilonul III, pensia privată facultativă
Aici regula care schimbă totul nu e randamentul, e accesul. Banii se pot retrage la împlinirea vârstei de 60 de ani și după acumularea unui număr minim de contribuții lunare, cu excepțiile prevăzute de lege pentru invaliditate și deces. Nu e un instrument pe cinci ani, decât dacă ai deja 55 de ani sau mai mult. Avantajul lui e fiscal: contribuția proprie e deductibilă din venitul impozabil până la echivalentul a 400 de euro pe an, iar la retragere se impozitează cu 10 la sută doar partea care depășește contribuțiile proprii.
Efectul pe termen lung al contribuțiilor și al randamentului compus se vede în calculatorul de economii la pensia privată.
Exemplu de calcul, pas cu pas
Sumă inițială 30.000 de lei, contribuție lunară 500 de lei, orizont cinci ani, adică 60 de luni. Total depus din buzunar: 30.000 plus 30.000, în total 60.000 de lei.
- Depozit la termen, 5,5 la sută brut. După impozitul de 10 la sută, randamentul net e 4,95 la sută pe an. Suma inițială crește la 30.000 × 1,0495 la puterea 5 = aproximativ 38.199 de lei. Contribuțiile lunare, capitalizate la 0,4125 la sută pe lună, ajung la aproximativ 33.960 de lei. Total: aproximativ 72.159 de lei.
- Cont de economii, 2,5 la sută brut. Randament net 2,25 la sută. Suma inițială ajunge la aproximativ 33.530 de lei, contribuțiile la aproximativ 31.720, total aproximativ 65.250 de lei.
- Diferența nominală. 72.159 − 65.250 = 6.909 lei în favoarea depozitului, adică 11,5 la sută din suma depusă inițial.
- Efectul inflației, la 4 la sută pe an. Factorul de scădere a puterii de cumpărare pe cinci ani e 1,04 la puterea 5 = 1,2167. Cei 72.159 de lei ai depozitului valorează, în banii de azi, aproximativ 59.310 de lei. Cei 65.250 ai contului de economii valorează aproximativ 53.632.
- Concluzia calculului. Varianta cu randamentul cel mai bun dintre cele două abia păstrează puterea de cumpărare a celor 60.000 de lei depuși, iar cealaltă o pierde. Randamentul nominal pozitiv nu garantează un câștig real.
Pasul 4 e cel pe care îl sare aproape toată lumea, iar el schimbă interpretarea completă a rezultatului. Mecanismul e explicat în articolul despre randamentul real față de cel nominal. Calculul propriu se face în calculatorul de dobândă compusă la depozit pentru varianta bancară și în calculatorul de valoare viitoare pentru orice serie de contribuții regulate.
Comparația, pe cele patru dimensiuni
| Criteriu | Depozit la termen | Cont de economii | Pilonul III |
|---|---|---|---|
| Randament tipic, brut | 4 – 6% | 1,5 – 3% | Variabil, dependent de fond |
| Impozit | 10% pe dobândă | 10% pe dobândă | 10% la retragere, pe partea peste contribuții |
| Acces la bani | La scadență, altfel cu pierderea dobânzii | Oricând | De la 60 de ani, cu condiții |
| Protecție | Fond de garantare, până la 100.000 euro | Fond de garantare, până la 100.000 euro | Reglementare și supraveghere, fără garantarea sumei |
| Avantaj fiscal la depunere | Niciunul | Niciunul | Deductibil până la 400 euro pe an |
Rândul cu accesul la bani e cel care elimină pilonul III din discuția de cinci ani, pentru cineva sub 55 de ani. Nu e un defect al instrumentului, e o nepotrivire între unealtă și orizont. Pentru un obiectiv la 20 sau 30 de ani, aceeași unealtă arată complet diferit, iar deductibilitatea de 400 de euro pe an înseamnă aproximativ 200 de lei de impozit economisit anual, deci circa 1.000 de lei pe cinci ani.
Ce se mai află pe piață, pe scurt
- Titlurile de stat pentru populație: dobânda e neimpozabilă, ceea ce înseamnă că o rată de 6 la sută la titluri e comparabilă cu 6,67 la sută brut la depozit. Sunt emise periodic, cu maturități de la un an în sus, iar unele serii se pot vinde înainte de scadență la bursă, la prețul pieței.
- Obligațiunile corporative: randament mai mare, risc de credit al emitentului, fără garanție de tip fond de garantare.
- Fondurile de investiții: randament nedeterminat în avans, cu comisioane de administrare care se scad din activ, deci comparația se face pe randamentul net de comisioane.
- Conturile în valută: adaugă riscul de curs, care pe cinci ani poate depăși diferența de dobândă în ambele sensuri.
Fiecare dintre ele cere propriul calcul, iar niciunul nu se compară cu depozitul doar pe cifra de dobândă afișată. Comisioanele ascunse care mută randamentul real sunt inventariate în articolul despre comisioanele bancare și randamentul real al depozitului. Dacă banii se mută între bănci sau între valute, costul transferului se verifică în calculatorul de comision de transfer bancar.
Înainte de orice depunere pe cinci ani
Există o ordine care nu se sare. Fondul de urgență, adică trei până la șase luni de cheltuieli, stă separat și complet lichid, pentru că funcția lui e disponibilitatea, nu randamentul. Abia banii de deasupra acelei rezerve pot fi imobilizați pe termen. Dimensiunea rezervei se calculează cu calculatorul de fond de urgență, iar logica lui e desfăcută în articolul despre cât și cum se strânge fondul de urgență.
Al doilea pas e obiectivul. „Vreau să economisesc” nu e un obiectiv, „vreau 90.000 de lei în cinci ani pentru avansul la o locuință” e, iar din el rezultă rata lunară necesară. Calculul invers, de la sumă țintă la contribuție, e explicat în articolul despre obiectivul de economisire și rata lunară. Restul instrumentelor stau în lista de calculatoare.
Greșeli frecvente
- Compari o dobândă brută cu una netă: la un impozit de 10 la sută, 6 la sută brut e 5,4 la sută net, iar o dobândă neimpozabilă de 5,6 la sută e mai bună decât ea.
- Uiți capitalizarea: un depozit cu dobândă plătită lunar și reinvestită produce mai mult decât unul cu plata la scadență, la aceeași rată afișată. Efectul se vede în calculatorul de dobândă compusă.
- Ignori inflația: un randament net de 3 la sută la o inflație de 5 la sută e o pierdere de 2 la sută pe an, oricât de pozitiv arată extrasul.
- Blochezi banii pe termen mai lung decât obiectivul: penalizarea la retragerea anticipată poate șterge tot câștigul acumulat.
- Depășești plafonul de garantare la o singură bancă: sumele peste echivalentul a 100.000 de euro la aceeași instituție ies din protecția fondului de garantare.
Întrebări frecvente
Se impozitează dobânda de la depozit sau o primesc întreagă?
Banca reține 10 la sută din dobândă la sursă și virează diferența în cont, deci nu ai nicio declarație de depus pentru veniturile acestea. Rata afișată în ofertă e cea brută, iar cea care ajunge la tine e cu o zecime mai mică. Pentru o comparație corectă cu un instrument neimpozabil, împarte rata neimpozabilă la 0,9 și compară rezultatul cu rata brută a depozitului.
Pot retrage banii din pilonul III înainte de 60 de ani?
Ca regulă, nu. Legea prevede plata activului personal la împlinirea vârstei de 60 de ani și după realizarea unui număr minim de contribuții lunare, cu excepții pentru invaliditate permanentă și pentru moștenitori în caz de deces. Poți însă opri contribuțiile oricând, iar suma acumulată rămâne în cont și continuă să fie administrată.
Câte depozite pot avea la bănci diferite?
Câte vrei, iar plafonul de garantare de 100.000 de euro se aplică pe fiecare bancă separat, per deponent. Împărțirea unei sume mari pe mai multe instituții e modul obișnuit de a rămâne în interiorul garanției. Atenție la băncile care fac parte din același grup, unde plafonul se poate aplica la nivelul entității autorizate, nu al brandului comercial.
Ce randament ar trebui să cer ca să nu pierd bani?
Minimul e randamentul net care egalează inflația așteptată. La o inflație de 4 la sută și un impozit de 10 la sută pe dobândă, ai nevoie de aproximativ 4,45 la sută brut doar ca să stai pe loc în putere de cumpărare. Orice cifră sub acest prag înseamnă o pierdere reală, chiar dacă soldul din extras crește.
Articolul are caracter informativ și educativ. Nu constituie recomandare de investiții și nu ține cont de situația financiară, de obiectivele sau de toleranța la risc a cititorului. Randamentele menționate sunt ipotetice, iar cele trecute nu garantează rezultate viitoare. Pentru decizii care privesc plasarea economiilor, consultă un consultant financiar autorizat.