Sari la o secțiune8
Un angajat îți spune că vrea 4.000 de lei în mână. Tu, ca firmă, te întrebi cât te costă asta de fapt, pentru că știi deja că suma din contract nu este suma care îți pleacă din cont. Între salariul net pe care îl primește omul și banii pe care îi scoate firma din buzunar sunt mai multe straturi de taxe. Acest ghid le desface pe rând, cu cifre concrete pentru 2026.
Costul total al unui angajat este suma pe care firma o cheltuiește efectiv pentru acel post, adică salariul brut plus contribuția datorată de angajator, la care se pot adăuga beneficii precum tichetele de masă. El este întotdeauna mai mare decât salariul brut și cu mult mai mare decât salariul net încasat.
Cele trei niveluri: net, brut și cost total
Ca să nu te încurci, ține minte trei valori distincte. Salariul net este ce primește angajatul în cont. Salariul brut este suma din contract, din care se rețin contribuțiile și impozitul angajatului. Costul total este ce plătește firma, adică brutul plus contribuția angajatorului. Diferența dintre net și cost total poate depăși 60% din net, motiv pentru care negocierea la net poate ascunde un cost real surprinzător.
Ca să faci saltul rapid de la o valoare la alta, ai un calculator de salariu net din brut și, în sens invers, un calculator de salariu brut din net, util mai ales când angajatul negociază direct suma pe care vrea să o primească în mână.
Ce taxe se rețin din salariul brut
Din salariul brut al angajatului se rețin trei componente principale, în ordine. Contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate și impozitul pe venit. Fiecare are un rol distinct.
- CAS: contribuția de asigurări sociale, adică pensia, în cotă de 25% din brut.
- CASS: contribuția de asigurări sociale de sănătate, în cotă de 10% din brut.
- Impozit pe venit: 10%, aplicat asupra bazei rămase după scăderea CAS, CASS și a deducerii personale.
Deducerea personală reduce baza impozabilă pentru salariile mai mici și depinde de venit și de numărul de persoane în întreținere. La salarii mari, ea devine zero, deci nu mai influențează calculul.
Ce plătește angajatorul peste salariul brut
Peste salariul brut, firma mai datorează contribuția asiguratorie pentru muncă, o taxă a angajatorului în cotă de 2,25% din brut. Aceasta este, în cazul standard, singura contribuție suportată direct de angajator peste brut, ceea ce face ca sistemul românesc să mute aproape toată povara pe umărul angajatului, dar din buzunarul firmei.
Ca să vezi toate straturile deodată, de la net la brut și până la costul final al firmei, cel mai simplu este un calculator de cost total angajat, care îți arată exact unde se duce fiecare leu.
Exemplu numeric pas cu pas
Să luăm un salariu brut de 6.000 de lei, fără deducere personală, pentru simplitate.
- Pasul 1: CAS 25% din 6.000 = 1.500 de lei.
- Pasul 2: CASS 10% din 6.000 = 600 de lei.
- Pasul 3: baza impozabilă = 6.000 – 1.500 – 600 = 3.900 de lei; impozit 10% = 390 de lei.
- Pasul 4: salariul net = 6.000 – 1.500 – 600 – 390 = 3.510 lei.
- Pasul 5: contribuția angajatorului, CAM 2,25% din 6.000 = 135 de lei.
- Pasul 6: costul total al firmei = 6.000 + 135 = 6.135 de lei.
Deci pentru ca angajatul să primească 3.510 lei în mână, firma cheltuiește 6.135 de lei. Aproape jumătate din costul total se duce în taxe și contribuții.
| Nivel | Sumă | Cine suportă |
|---|---|---|
| Salariu net | 3.510 lei | Primește angajatul |
| Salariu brut | 6.000 lei | Din contract |
| Cost total firmă | 6.135 lei | Plătește angajatorul |
Beneficiile care schimbă calculul
Peste salariu, multe firme adaugă tichete de masă, un beneficiu cu tratament fiscal diferit de salariu. Valoarea lor intră în calcule separat, iar impactul pe costul total și pe net îl poți estima cu un calculator de tichete de masă. Pentru angajații care se deplasează des, apare și diurna, cu propriile reguli, pe care le acoperă un calculator de diurnă de deplasare. Aceste elemente pot face un pachet salarial mai atractiv fără să crească proporțional povara fiscală.
Cum negociezi corect la net, la brut sau la cost total
Multe neînțelegeri dintre angajat și firmă pornesc de la faptul că cei doi vorbesc despre cifre diferite. Angajatul se gândește la ce primește în cont, adică la net. Firma bugetează costul total. Contractul, în schimb, consemnează salariul brut. Dacă negocierea nu clarifică de la început despre care valoare vorbiți, apar surprize la prima fluturaș de salariu.
Sfatul practic este să transformi mereu suma discutată în celelalte două valori înainte de a bate palma. Dacă un candidat cere 4.000 de lei net, calculează imediat brutul corespunzător și costul total, ca să știi în ce buget te încadrezi. Dacă ai un buget de cost total fixat, mergi în sens invers și vezi ce net îi poți oferi efectiv angajatului.
- Negociere la net: pornești de la suma dorită de angajat și urci spre brut și cost total.
- Negociere la brut: pornești de la contract și cobori spre net, respectiv urci spre costul firmei.
- Bugetare la cost total: pornești de la cât îți permiți să cheltuiești și cobori până la netul oferit.
Această gimnastică între cele trei valori nu este doar birocrație. Ea îți arată clar dacă o mărire cerută de angajat încape în buget și cât te costă, de fapt, fiecare leu în plus pe care îl primește omul în mână. Transparența pe aceste cifre previne frustrarea de ambele părți.
De ce contează pentru deciziile firmei
Când planifici o angajare, bugetezi costul total, nu salariul net promis. Când compari două oferte de colaborare, de exemplu un angajat față de un colaborator pe PFA, trebuie să pui față în față costuri reale, nu sume nete. Am detaliat logica salariului net în ghidul despre cum se calculează salariul net din brut, iar alternativele de a scoate bani dintr-o firmă, între salariu și dividende, în articolul despre dividende, salariu sau microîntreprindere.
Informațiile au caracter orientativ și pot fi influențate de facilități fiscale specifice anumitor domenii sau de modificări legislative. Pentru decizii cu impact mare, verifică situația exactă cu un contabil.