Calculează exact taxa judiciară de timbru pentru o cerere de chemare în judecată evaluabilă în bani, cu formula progresivă pe tranșe din OUG 80/2013: de la 8% pentru primii 500 de lei, până la doar 1% pentru sumele care depășesc 250.000 de lei. Include și cazurile cu bază de calcul redusă: acțiuni posesorii și partaj judiciar.

Pentru cererile evaluabile în bani (despăgubiri, datorii, revendicări), taxa judiciară de timbru se calculează progresiv, pe tranșe de valoare, exact ca impozitul pe venit pe vremuri: primii 500 de lei se taxează cu 8%, tranșa următoare cu 7%, apoi 5%, 3%, 2% și, peste 250.000 de lei, doar 1%. Fiecare tranșă își păstrează procentul propriu, nu se aplică procentul final la toată suma. Taxa se plătește anticipat, odată cu depunerea cererii de chemare în judecată, de regulă prin ordin de plată sau la ghișeul instanței.
8% din valoare, dar minimum 20 lei. Pentru o cerere de 200 lei, taxa este tot 20 lei (minimul), nu 16 lei.
40 lei + 7% din ce depășește 500 lei. La 3.000 lei: 40 + 7% × 2.500 = 215 lei.
355 lei + 5% din ce depășește 5.000 lei. La 15.000 lei: 355 + 5% × 10.000 = 855 lei.
1.355 lei + 3% din ce depășește 25.000 lei.
2.105 lei + 2% din ce depășește 50.000 lei.
6.105 lei + 1% din ce depășește 250.000 lei, fără plafon maxim.
Acțiunile posesorii și cele privind dezmembrămintele dreptului de proprietate (uzufruct, servitute, superficie) se taxează la doar 20% din valoarea bunului, nu la valoarea integrală. La partajul judiciar, cererea privind stabilirea bunurilor supuse împărțelii se taxează cu jumătate din taxa normală. Există și categorii integral scutite: acțiunile privind stabilirea și plata pensiei de întreținere, litigiile de muncă, protecția drepturilor consumatorilor și altele enumerate la art. 29 din ordonanță.
Pentru o cerere de chemare în judecată cu valoarea de 80.000 lei (de exemplu, recuperarea unei datorii contractuale), taxa nu se calculează direct cu procentul tranșei în care se încadrează suma, ci cumulat, de la baza fiecărei tranșe parcurse. Suma de 80.000 lei intră în tranșa 50.001 – 250.000 lei, deci taxa este 2.105 lei + 2% din ce depășește 50.000 lei, adică 2.105 + 2% × 30.000 = 2.105 + 600 = 2.705 lei. Comparativ, pentru aceeași cerere la valoarea de 300.000 lei, taxa este 6.105 lei + 1% × (300.000 – 250.000) = 6.105 + 500 = 6.605 lei. Se observă că ponderea taxei scade pe măsură ce valoarea cererii crește: la 80.000 lei taxa reprezintă 3,4% din sumă, iar la 300.000 lei doar 2,2%, pentru că procentele marginale ale tranșelor superioare sunt tot mai mici.
Cea mai comună greșeală este calcularea taxei ca procent unic din valoarea totală (de exemplu 2% din 80.000 lei = 1.600 lei), în loc de suma fixă a tranșei plus procentul doar pe partea care depășește pragul. Rezultă aproape mereu o taxă mai mică decât cea reală, iar cererea poate fi anulată pentru netimbrare corectă.
La acțiunile posesorii, taxa se raportează la doar 20% din valoarea bunului, nu la valoarea integrală. Cine calculează taxa pe valoarea completă plătește de câteva ori mai mult decât e necesar.
Când o acțiune are mai multe capete de cerere evaluabile în bani (de exemplu debit principal plus penalități calculate separat), fiecare capăt se timbrează distinct, iar taxele se cumulează, nu se aplică o singură tranșă la suma totală comasată.
Taxa trebuie achitată și dovedită (ordin de plată, chitanță) odată cu depunerea cererii. Instanța acordă, de regulă, un termen scurt pentru completarea taxei dacă lipsește sau e greșit calculată, dar întârzierea poate afecta termenele procedurale ulterioare.