Calculează rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR) cu formula CKD-EPI 2021, standardul clinic actual, pornind de la creatinina serică, vârstă și sex, cu încadrarea pe stadiile KDIGO.

Rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR) arată cât de bine filtrează rinichii tăi sângele, calculată din creatinina serică, vârstă și sex. Clasificarea KDIGO împarte funcția renală în stadii: peste 90 este normală, 60-89 ușor scăzută (adesea normală la vârstnici), 45-59 și 30-44 moderat scăzută, 15-29 sever scăzută, sub 15 insuficiență renală. Un singur rezultat scăzut nu înseamnă automat boală cronică, poate fi cauzat de deshidratare sau alți factori temporari, de aceea se confirmă prin analize repetate.
Deshidratarea acută crește temporar creatinina serică și scade eGFR-ul calculat, fără să reflecte o problemă renală reală; o analiză repetată după hidratare corectă poate arăta valori normale.
Creatinina provine din masa musculară; persoanele foarte musculoase au valori naturale mai mari, iar cele cu masă musculară redusă (vârstnici, boli cronice) au valori mai mici, chiar cu funcție renală normală.
Unele medicamente pot influența temporar nivelul creatininei serice sau interfera cu metoda de laborator folosită, motiv pentru care medicul trebuie informat despre tratamentele curente.
Un eGFR sub 60 mL/min/1,73m², confirmat prin măsurători repetate la interval de cel puțin 3 luni, indică o posibilă boală renală cronică și justifică o evaluare specializată. De asemenea, prezența simultană a altor semne (proteinurie persistentă, hipertensiune arterială greu controlabilă, edeme, oboseală neexplicată) crește importanța unei evaluări nefrologice, indiferent de valoarea exactă a eGFR. Persoanele cu diabet sau hipertensiune de lungă durată sunt în mod special expuse riscului de deteriorare a funcției renale și beneficiază de monitorizare periodică a eGFR, chiar și fără simptome evidente.
Ia cazul unei femei de 55 de ani, cu o creatinină serică de 0,9 mg/dL. Formula CKD-EPI 2021 combină acest rezultat cu vârsta și sexul prin doi termeni: un termen care compară creatinina cu o valoare de referință specifică sexului (0,7 mg/dL pentru femei, 0,9 mg/dL pentru bărbați) și un termen de declin legat de vârstă. La valorile din exemplu, eGFR-ul rezultat este de aproximativ 85-90 mL/min/1,73m², încadrat în stadiul ușor scăzut, dar considerat normal la vârsta respectivă. Pentru comparație, un bărbat de 30 de ani cu aceeași creatinină de 0,9 mg/dL ar avea un eGFR estimat peste 100 mL/min/1,73m², pentru că formula presupune un declin natural al funcției renale odată cu vârsta, chiar în absența oricărei boli. Acesta este motivul pentru care aceeași valoare a creatininei poate însemna lucruri diferite la vârste diferite, iar interpretarea izolată a creatininei serice, fără formula eGFR, poate induce în eroare.
Versiunile mai vechi ale formulei CKD-EPI (2009) includeau un coeficient de ajustare pentru pacienții afro-americani, bazat pe diferențe medii observate în masa musculară la nivel de populație. Această abordare a fost criticată tot mai mult în ultimii ani, pentru că generaliza o caracteristică individuală (masa musculară) pe baza rasei, ceea ce putea duce la supraestimarea funcției renale la unii pacienți și la întârzierea diagnosticului sau trimiterii către specialist. Formula CKD-EPI 2021, adoptată acum ca standard clinic, elimină complet variabila de rasă și se bazează doar pe creatinină, vârstă și sex, oferind o estimare mai uniformă și mai echitabilă pentru toți pacienții, indiferent de origine. Este varianta implementată în acest calculator și cea recomandată în prezent de societățile internaționale de nefrologie pentru practica clinică curentă.
Detectează prezența albuminei în urină (proteinurie), adesea unul dintre primele semne de afectare renală, uneori vizibil înainte ca eGFR-ul să scadă semnificativ.
Un marker alternativ creatininei, mai puțin influențat de masa musculară, util mai ales la persoane foarte musculoase sau foarte slăbite, unde creatinina singură poate induce în eroare.
Evaluează dimensiunea, structura și eventuale anomalii ale rinichilor (chisturi, calculi, obstrucții), informații pe care analiza de sânge singură nu le poate oferi.
Diabetul zaharat și hipertensiunea arterială necontrolată sunt cele mai frecvente cauze de boală renală cronică la nivel populațional, responsabile împreună pentru majoritatea cazurilor noi diagnosticate. Alți factori de risc includ vârsta înaintată, istoricul familial de boală renală, obezitatea, fumatul și folosirea frecventă și îndelungată a unor antiinflamatoare nesteroidiene fără indicație medicală. Persoanele cu unul sau mai mulți dintre acești factori beneficiază de testarea periodică a eGFR și a proteinuriei, chiar în absența oricărui simptom, pentru că boala renală cronică incipientă este, de regulă, asimptomatică și poate fi depistată doar prin analize de rutină.